Centrul de Cercetări Teologice, Interculturale şi Ecumenice „Sf. Ioan Cassian” (C.C.T.I.E.) în cei trei ani de existenţă a avut o activitate bogată, întrucât a editat trei volume ale simpozioanelor organizate şi a publicat un număr de 23 de caiete (18 în colecţia ”Caietele Misionarului Ortodox” şi 5 în colecţia ”Caiete de Istoria Bisericii Române”). Iar acum ne pune în faţă primul număr al revistei ”Theologia Pontica”, din al cărei comitet redacţional fac parte şi personalităţi din străinătate (bineînţeles şi de alte confesiuni).

Acest prim număr al revistei este un volum omagial, închinat Luminii lui Hristos – tema celei de a treia Adunări Europene Ecumenice, care a avut loc la Sibiu (4-9 septembrie 2007) şi cuprinde comunicările prezentate în cadrul celui de-al patrulea simpozion organizat de C.C.T.I.E., sub genericul ”Hristos – Lumina lumii. Unitatea Bisericilor şi a Europei din perspectiva învăţăturii palamite despre vederea luminii necreate. Premise ale unei viziuni ortodoxe despre ecumenism”, desfăşurat în zilele de 29-30 octombrie 2007, sub preşedinţia noastră, fiind sprijiniţi de Arhiepiscopia Tomisului şi Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii ”Ovidius” din Constanţa, care s-au bucurat – cum o oglindesc şi materialele publicate de o participare internaţională.

Trebuie să subliniez că acest prim număr al revistei ”Theologia Pontica” se datorează strădaniei Părinţilor profesori Vasile Nechita şi Adrian Niculcea, de altfel susţinătorii însufleţiţi ai organizării simpozioanelor în cadrul C.C.T.I.E. Bineînţeles că nu uităm nici strădaniile celorlalţi ostenitori ai Facultăţii noastre.

Pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa, acest prim număr al unei reviste teologice este un moment de afirmare al nivelului pe care această instituţie de învăţământ teologic din Dobrogea l-a atins în scurta-i existenţă; recent s-au împlinit 15 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Filologie şi Teologie din Constanţa. Or, acest fapt demonstrează că la Constanţa s-a depus o trudă ale cărei roade n-au întârziat să se arate. Dar nu trebuie să uităm că acest prim număr apare în anul interculturalităţii – aşa cum a fost declarat de Comisia europeană – an care pentru Dobrogea are o semnificaţie cu totul aparte pentru cel puţin trei motive. Mai întâi, pentru că Dobrogea a fost ”casa bună” în care cele trei mari religii monoteiste au trăit în bună înţelegere şi cooperare, fapt concretizat în constituirea Forumului celor trei religii monoteiste din România, cu sediul la Constanţa. În al doilea rând, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a fost organizat un Centru de Cercetări şi Studii juridice privind cele trei mari religii monoteiste: creştinism, iudaism şi islamism şi în al treilea rând, în 2008 se împlinesc 130 de ani de la încheierea Tratatului de la Berlin (1878) după războiul Crimeii şi înfrângerea Imperiului otoman în războiul din 1877-1878, în care se prevedea respectarea drepturilor minorităţilor turce şi tătare – de religie musulmanăşi creştină (găgăuzii).

Iată de ce, la început de drum doresc noii reviste ”Theologia Pontica” să aibă o ţinută academică deosebită, să constituie un factor de unitate spirituală şi religioasă pentru Dobrogea, dar şi pentru toate ţările riverane Mării Negre; mă gândesc în primul rând – la Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Rusia şi Gruzia – ţări majoritar ortodoxe – precum şi la Israel sau Turcia, ori ţările din Orientul Apropiat, în care trăiesc creştinii ce pot fi o veritabilă punte de dialog cu islamul şi cultura turcă sau arabă.

De fapt, asta şi aduce creştinismul în dialogul cu celelalte religii: Lumina lui Hristos – genericul sub care, în chip simbolic, apare acest prim număr. Aflându-ne la Constanţa, unde a predicat cel dintâi chemat la apostolat Sf. Andrei – ”pescar de oameni” – nu pot să nu înalţ smerita rugăciune ca Duhul Sfânt să insufle şi să poarte în ape line această ”nouă corăbioară” – mesagerul teologiei care a înflorit pe malurile Pontului Euxin, rodind atâta sfinţenie şi slujire, încât creştinismul s-a înscris în acest ţinut – dintre Dunăre şi mare – ca un statornic ”strat de cultură”, cum se exprimă Eminescu.

Fie ca, pentru rugăciunile sfinţilor din Dobrogea, Dumnezeu să binecuvânteze acest început!